Liderii UE susțin o politică fiscală mai strictă pentru zona euro în 2025 pentru a contracara inflația și a stabiliza finanțele publice
Liderii Uniunii Europene își vor exprima sprijinul pentru o politică fiscală ușor mai strictă în zona euro în 2025, în încercarea de a aborda problemele inflației și de a consolida finanțele publice, după perioada de cheltuieli excesive din timpul pandemiei și crizei energetice, conform informațiilor transmise de Reuters.
Această susținere vine în urma deciziei miniștrilor de Finanțe din cele 20 de state din zona euro, care au convenit la data de 11 martie asupra unor noi reguli fiscale, oferind astfel mai mult timp pentru reducerea datoriilor, cu condiția menținerii investițiilor.
“Consiliul European sprijină recomandările de politică economică pentru zona euro”, se menționează în comunicatul care urmează să fie publicat la finalul summitului liderilor UE.
Recomandările susținute de liderii UE afirmă că noile reguli fiscale vor impune o abordare fiscală mai strictă în zona euro în 2025.
“Aceasta ar fi adecvată având în vedere perspectivele macroeconomice actuale, privind necesitatea continuării sustenabilității fiscale și sprijinirea procesului de dezinflaționare, chiar dacă politicile trebuie să rămână flexibile în fața incertitudinilor persistente”, se arată în recomandările susținute de liderii UE.
Conform prognozelor Comisiei Europene, se estimează că deficitul bugetar agregat al zonei euro va scădea până la 2,8% din PIB în 2024, de la 3,2% din PIB în 2023, pentru ca în 2025 să înregistreze o ușoară scădere până la 2,7% din PIB. Aceasta ar urma să contribuie la reducerea inflației de la 5,4% în 2023, la 2,3% din PIB în 2024 și apoi la 2% în 2025, urmând să atingă 1,9% în 2026, conform prognozelor Băncii Centrale Europene.
De asemenea, liderii UE sunt de acord să susțină un plan convenit de miniștrii europeni de Finanțe referitor la modalitățile de atragere a capitalului privat în Europa pentru a finanța tranziția costisitoare a continentului către o economie mai verde și mai digitală, în contextul competiției cu China și SUA pentru tehnologii de vârf și materii prime.
Planul vizează crearea unei Uniuni a piețelor de capital din cele 27 de țări care formează UE, prin reducerea barierelor pentru investițiile private peste granițe, urmând a fi implementat în următoarea legislatură a Parlamentului European și a Comisiei Europene.
În concluzie, sprijinul exprimat de liderii Uniunii Europene pentru o politică fiscală mai strictă în zona euro în 2025 reprezintă un pas semnificativ în abordarea provocărilor economice actuale, cum ar fi inflația și stabilitatea finanțelor publice. Această decizie reflectă preocuparea pentru menținerea sustenabilității fiscale și pentru gestionarea eficientă a resurselor într-un context caracterizat de incertitudini persistente, generate de pandemie și de criza energetică.
De asemenea, angajamentul pentru crearea unei Uniuni a piețelor de capital în Europa indică dorința de a stimula investițiile private și de a spori competitivitatea în domeniile tehnologiei de vârf și al resurselor, în concurența cu alte puteri economice globale.
Astfel, prin adoptarea acestor măsuri și prin colaborarea între statele membre, Uniunea Europeană se pregătește să facă față provocărilor viitoare și să își consolideze poziția în economia globală, orientându-se către o creștere sustenabilă și o tranziție eficientă către o economie mai verde și mai digitală.
